Formarea dinților.
Drumul este lung, cu limită de viteză mică în formare și viteză amețitoare în distrugere. Încearcă să nu distrugi ce-ți dă natura în “Contractul vietii”, deoarece “Garanția” este dată de modul tău de viață și de prima lecție de PREVENȚIE data GRATUIT de ai tăi părinți: “periajul buco-dentar”.
Când vii la cabinet NU UITA să mă întrebi “De ce buco-dentar?”
Sigilarea dintilor temporari/de lapte si a dintilor permanenti tineri
Morfologia/”Geografia” fetei ocluzale a molarilor temporari:
Ca sa intelegem mai bine importanta sigilarii, azi plecam in vacanta si, nu asa oriunde – mergem sa vizitam Muntii Dobrogei. Sunt cei mai vechi munti din Romania. Se impart in Podisul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud. Altitudinea variaza intre 7 si 467 metri. Clima se manifesta printr-un regim temperat, cu veri secetoase si ierni friguroase si lipsite de umiditate.
Podisul Dobrogei de Sud, in medicina dentara este dat de Arcada Mandibulara, formata din “lantul dentar – 2molari-1canin-1incisiv lateral-2 incisivi centrali-1 incisiv lateral, 1 canin-2 molari”, iar Podisul Dobrogei de Nord este dat de Arcada Maxilara, formata din acelasi “lant dentar”.
Formarea dintilor au loc in perioada 7-10 saptamani intrauterine, debutul mineralizarii coroanelor 3,5-6 luni intrauterine, terminarea mineralizarii coroanelor 5,5-12 luni post natal, iar exfolierea la 10-12 ani.
Acum putina ȘTRUMFO-imaginație:
Fata Ocluzala a molarilor inferiori sau superiori este asemanatoare unui relief muntos. Am ales Muntii Dobrogei, deoarece sunt munti cu altitudinea unor dealuri si cu varfuri rotunjite (precum cuspizii molarilor de lapte, care sunt in numar de 4-5), creste de smalt care unesc cuspizii, 3 fosete, 2-3 gropite (meziala, centrala, distala) si santuri vestibulare, linguale si suplimentare – formand “mini prapastioare”. Acestea, la randul lor, datorita “climatului” secetos (ex: copilul cu respiratie orala), cu saliva vascoasa (ex: copilul care nu bea suficiente lichide) in combinatie cu alimente lipicioase, fainoase sau zaharuri si lipsa igienei buco-dentare duce la formarea de leziuni carioase.
Avantajele sigilarii:
- Sigilarea simpla este o metoda eficienta de preventie a cariei dentare alaturi de alte metode: igiena orala si a dietei, fluorizare topica si sistemica
- Poate inactiva o carie incipienta a smaltului
- Nu doare
Dezavantaje:
- Retentie limitata pe dinte
- Trebuie sa fie periodic refacuta
Suprafetele de sigilat:
- Sistemul ocluzal de santuri si gropite
- Gropitele vestibulare/orale ale molarilor
- Zonele retentive determinate de prezenta tuberculilor suplimentari (Carabelli, Zuckerkandl, Bolk etc)
Ordinea sigilarii dintilor:
- La 3-4 ani molarii temporar (M2 in special)
- La 6-7 ani molarul de 6 ani
- La 11-13 ani molarii doi permanenti si premolarii.
Periajul dentar îndepărtează bacteriile care provoacă cariile. În funcție de vârstă vom realiza igiena orală astfel:
- 0-1 an – periajul se realizează de către părinte cu ajutorul unui tifon umectat în apă sterilă (fiartă și răcită), fără pastă de dinți,
- 1-3 ani – periajul se realizează cu ajutorul degetarelor de silicon, apoi se vor înlocui cu periuțele de dinți cu cap mic. Nu se vor utiliza paste de dinți cu fluor, deoarece copiii nu știu să scuipe. Este perioda când procesul de învățare se realizează prin imitare, de aceea copii vor merge împreună cu părinții să se spele pe dinți,
- 3-6 ani – copiii încep să se spele singuri pe dinți, dar vor fi supravegheați și corectați de către un adult. Pot fi introduse pastele de dinți cu fluor, doar dacă există certitudinea ca nu înghite pasta. În cazul în care se administrează tablete cu fluor, pasta de dinți fluorizată va fi introdusă după vârsta de 6 ani.
- 6-8 ani – se pot introduce apele de gură cu xylitol și ața dentară. Părinții vor supraveghea periajul dentar până există certitudinea că tehnica de periaj este corect aplicată.
Dimensiunea periuței de dinți se adaptează în funcție de vârstă. Partea activă a periuței este de mărimea a doi dinți și jumătate.
Controlul periajului dentar, la indemâna oricui și costuri minime, se face prin a adăuga câteva picaturi de albastru de metil intr-un pahar umplut pe jumatate cu apă. Copili iși va clăti cavitatea bucală cu conținutul din pahar, iar urmele de culoare albastră persistente pe suprafața dintilor si a mucoaselor orale, demonstrează prezența plăcii bacteriene neîndepărtate prin periaj și insistența noastra trebuie acentuată pe acele zone (în special la periajul de seară, măcar o dată pe lună).
De ce este mai important periajul de seara decat cel din timpul zilei? – explicatie pe intelesul tuturor.
Seara, cavitatea bucală se transformă într-un “cuptor” cu umezeală (dată de salivă) și căldură, determinând un mediu propice pentru bacteriile din cavitatea bucală să se înmulțească și împreună cu resturile alimentare deja existente, să favorizeze putrefacția microorganislelor și bacteriilor pentru a forma un acid, care distruge smalțul dinților. Tot din acest process rezulta si unul dintre motivele existentei halenei (gura urat mirositoare) din cursul diminetii. Motiv pentru care facem periajul de dimineata. Periajul din timpu zilei poate fi inlocuit prin consumarea de legume si fructe cu consistenta tare (mere, morcovi etc).
De asemenea, foarte important este să NU CONSUMĂM băuturi acidulate, citrice, mere sau orice poate fermenta în PRIMA ORĂ după periaj, deoarece se presupune că dinții sunt foarte curați și lipsiți de “filmul salivar” ce oferă protecție smalțului dentar.
Caria de biberon: se declanșează când cei trei factori apar simultan:
- alimentația bogată în hidrocarbonate rafinate, în momente nepotrivite
- structura dentară cu rezistență scăzută
- Streptoccocul Mutans Caries (principalele habitae sunt: cavitatea bucală, faringe și intestine) – xylitol.
Caria de biberon are acțiune galopantă și netratată aduce dinții în stadiul de resturi radiculare.
Se datorează:
- alimentației prelungite cu biberonul după erupția dinților (după varsta de 1 an), mai ales în timpul nopții
- alimentației cu lichide îndulcite (lapte, ceaiuri, sucuri)
- suzete înmuiate în miere
- prelungirea alăptării după 1 an.
Acțiunea cariogenă a laptelui:
- laptele matern are un conținut crescut în lactoză => acțiune cariogenă crescută. Administrarea în condiții normale nu are caracter cariogen
- laptele de vacă are un conținut scăzut de lactoză, dar combinat cu hidrocarbonați (griș, biscuiți), are acțiune cariogenă.
- stagnarea laptelui pe suprafața dintelui timp îndelungat => condiție favorabilă pentru dezvoltarea cariilor.